Președinția Republicii Moldova
În cadrul unei conferințe de presă, Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon a prezentat un raport pentru 18 luni de activitate.
În continuare prezentăm raportul Președintelui Republicii Moldova în două variante:
I Sumar executiv
II În detaliu
Raportul președintelui Republicii Moldova
pentru 18 luni de activitate
I Sumar executiv
1.1. Mandatul Președintelui Republicii Moldova și legitimitatea instituțiilor statului;
1.2. Inițiativele Președintelui Republicii Moldova;
1.3. Colaborarea șefului statului cu societatea civilă;
1.4. Conflictul interinstituțional în perioada de mandat. Blocaje;
1.5. Politica externă. Statutul de observator în cadrul Uniunii și Comisiei Economice Euroasiatice;
1.6. Restabilirea relațiilor cu Federația Rusă;
1.7. Reintegrarea țării;
1.8. Consolidarea statalității și asigurarea neutralității țării;
1.9. Comunicarea cu cetățenii Republicii Moldova. Întrevederi cu diaspora. Vizite în raioanele țării.
1.10. Proiecte și programe sociale.
* * *
1.1. Mandatul președintelui și legitimitatea instituțiilor statului
De la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016 au trecut 18 luni. De atunci, instituția prezidențială și Președintele nemijlocit rămîn a fi singura instituție de stat cu legitimitate deplină și unica autoritate care reprezintă direct interesele poporului, în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova, ale legislației naționale și tratatelor internaționale.
Președintele Republicii Moldova este singura persoană în stat, deopotrivă cu instituția pe care o conduce, care se bucură de încrederea majorității cetățenilor țării.
În această perioadă, Președintele a înaintat Parlamentului și Guvernului zeci de inițiative și demersuri cu caracter economic și social. Totodată, a înfăptuit o politică externă pro-activă reușind, mai întîi de toate, să restabilească relațiile de prietenie cu Federația Rusă, soluționînd probleme legate de migrație pentru concetățeni, dar și exportul pentru majoritatea agenților economici pe piața din Est.
De asemenea, șeful statului a inițiat, în afara competențelor instituției, mai multe programe naționale de restabilire a infrastructurii educaționale și sportive, cu atragerea fondurilor extrabugetare. De susținerea Campaniei „Iubesc Moldova” și a Fondului de binefacere „Din Suflet” al Primei Doamne au beneficiat peste 118.000 de persoane din întreaga țară.
1.2. Inițiativele Președintelui Republicii Moldova
În perioada menționată, instituția prezidențială a elaborat 76 de inițiative (proiecte de legi, programe, demersuri). Printre acestea se numără:
- abrogarea legii cu privire la „furtul miliarduluiˮ, prin care cetățenii au fost impuși să restituie banii furați din sistemul financiar-bancar;
- plafonarea salariilor conducătorilor întreprinderilor de stat/autorităților de reglementare, a căror remunerare să nu depășească suma de două salarii medii de la întreprinderea pe care o conduc;
- instituirea capitalului familial prin acordarea unei prestații sociale la nașterea fiecărui copil;
- anularea majorării vîrstei de pensionare, indexarea pensiilor de două ori pe an şi majorarea acestora pînă la nivelul minim de trai, precum şi stabilirea unui termen minim garantat de ridicare a pensiei de către urmași în cazul decesului prematur al beneficiarului pensiei pentru limita de vîrstă;
- interzicerea explorării și exploatării gazelor de șist pe teritoriul Republicii Moldova;
- acordarea pachetului social pentru militarii Armatei Naționale;
- reducerea numărului deputaţilor în Parlament de la 101 la 71;
- trecerea de la studierea disciplinei „Istoria Românilor” la „Istoria Moldovei”.
Numeroase inițiative în diferite domenii au fost elaborate și transmise Parlamentului și Guvernului. Zeci de proiecte de legi au intrat în circuitul legislativ. Majoritatea acestor inițiative au fost avizate negativ de Guvern, și/sau Legislativ, fără prezentarea argumentelor plauzibile în acest sens.
1.3. Colaborarea cu societatea civilă
Pentru consultarea publică a inițiativelor Președintelui, dar și altor proiecte/programe/strategii au fost create, în premieră pentru instituția prezidențială, Consiliul Societății Civile (CSC), format din 14 comisii de profil, și Consiliul Economic (CE), din care fac parte 42 de asociații de companii sectoriale, asociații patronale, agenți economici, experți. Ședințele Consiliilor respective se desfășoară cu regularitate pentru abordarea celor mai importante subiecte pentru societate.
1.4. Conflictul interinstituțional în perioada de mandat. Blocaje.
Perioada de aflare în funcția de Președinte al Republicii Moldova a fost și continuă să fie marcată de confruntări directe cu alte autorități, în special cu majoritatea parlamentară și Guvern, ambele conduse de Partidul Democrat, a căror agendă proprie, în mare măsură, este instituită contrar voinței poporului.
De menționat că toată această perioadă a fost una de conflict instituțional, începînd cu învestirea întîrziată în funcția de Președinte, aproape o lună, din cauza contestărilor depuse de contracandidata de atunci Maia Sandu și a susținătorilor dumneaei. Drept consecință a tergiversărilor produse, majoritatea parlamentară a numit în funcție Procurorul General, contrar prevederilor legale și ocolind competențele șefului statului în această privință. Blocaje și derapaje anti-democratice din partea majorității parlamentare au fost atestate și în perioada următoare, după cum urmează:
- modificarea unor legi prin care s-a intervenit pentru limitarea atribuției constituționale a șefului statului referitoare la declararea referendumului privind consultarea opiniei cetățenilor asupra problemelor de interes național, cum este furtul miliardului (referendumul consultativ);
- trecerea Serviciului de Protecție și Pază de Stat în subordinea Guvernului;
- lipsirea șefului statului de atribuții privitor la coordonarea activității Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, nominalizarea candidaturii directorului SIS de către Parlament, precum și interpretările abuzive ale Curții Constituționale, la indicația majorității parlamentare, în ceea ce privește reducerea competențelor Președintelui Republicii Moldova;
- Președintele a fost exclus din circuitul decizional privind participarea/retragerea contingentelor forțelor sistemului național de apărare la/din operații internaționale, aceste competențe fiind transferate Guvernului și Parlamentului;
- Urmare conflictului în privința numirii ministrului apărării, Președintele Republicii Moldova a fost exclus din formula decizională la formarea structurii instituționale a Guvernului, totodată fiind abuziv aplicată suspendarea sa din funcție de către Curtea Constituțională și instituirea interimatului funcției de Președinte al Republicii Moldova la numirea unor membri ai Guvernului, dar și la promulgarea unor legi.
A fost constituit Consiliul Suprem de Securitate (CSC) în componență nouă, fiind excluse practicile anterioare de a delega reprezentanți ai conducerii partidelor politice în Consiliu. Totodată, în perioada respectivă au avut loc tentative repetate de blocare a lucrărilor CSC din partea guvernării. Acest lucru s-a întîmplat atunci cînd urmau a fi examinate subiecte privind: furtul și recuperarea miliardului, aprecierea activităților organizațiilor care pledează pentru lichidarea statalității Republicii Moldova etc. În prezent, se examinează modificarea componenței CSC în vederea excluderii situațiilor de blocaj sau a lipsei de cvorum.
Menționăm că toate blocajele aplicate în raport cu acțiunile și inițiativele, inclusiv cele legislative, ale Președintelui țării, intervențiile anti-constituționale, modificările legislației în conformitate cu interesele politice au fost trecute cu vederea de comunitatea internațională, ceea ce a creat precedente cu impact negativ asupra bunei funcționări a statului de drept, a normelor democratice, a standardelor internaționale privid separarea puterilor în stat.
1.5. Politica externă. Statutul de observator în cadrul Uniunii și Comisiei Economice Euroasiatice
În perioada menționată au fost efectuate 27 de vizite oficiale și de lucru, inclusiv în Federația Rusă, Republica Turcia, Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Republica Italiană, Ungaria, Emiratele Arabe Unite, Sfîntul Scaun etc.
Au avut loc întrevederi cu 17 șefi de state, 8 șefi de Guvern, 6 președinți de Parlament. În cadrul întîlnirilor s-a ajuns la mai multe înțelegeri importante, inclusiv de atragere a fondurilor pentru reabilitarea obiectelor de infrastructură din țară, a clădirii Președinției (Republica Turcia), oferirea de loturi de tehnică agricolă (Republica Belarus), deblocarea exportului și luarea de măsuri necesare în vederea apărării intereselor conaționalilor noștri (Federația Rusă) etc.
La inițiativa Președintelui, a fost semnat, în 2017, Memorandumul de colaborare dintre Republica Moldova și Comisia Economică Euroasiatică, iar în aprilie 2018 Moldova a fost acceptată unanim în calitatea de membru observator la UEEA. Obținerea acestui statut nu contravine Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, dimpotrivă, deschide noi oportunități pentru țara noastră de colaborare economică cu statele membre ale UEEA.
Pe durata mandatului, Președintele Republicii Moldova a avut mai multe întrevederi cu Sanctitatea Sa Kirill, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii. Pentru toamna anului 2018, conform înțelegerilor prealabile, este planificată vizita Patriarhului în Republica Moldova, atunci cînd la Chișinău se va desfășura Congresul Mondial al Familiei la care sînt invitați reprezentanți ai peste 60 de state.
De asemenea, șeful statului a avut o întrevedere cu Suveranul Pontif, Sanctitatea Sa Papa Francisc.
1.6. Restabilirea relațiilor cu Federația Rusă
Pe durata mandatului, au fost realizate 9 întrevederi oficiale, de lucru și mai multe întîlniri neoficiale cu Președintele Federației Ruse, domnul Vladimir Putin. Drept urmare, relațiile cu Rusia au fost deblocate pe majoritatea subiectelor de interes comun.
Exportul. A fost deblocat exportul produselor și serviciilor companiilor moldovenești pe piața Federației Ruse. Astăzi, circa 200 de întreprinderi autohtone au acces pe piața din Est, iar ca rezultat au fost create mii de locuri de muncă în țară.
Exporturile pe diferite categorii de produse au crescut substanțial în anul 2017 în raport cu aceeași perioadă a anului 2015: fructele de 3 ori, în special merele de 11 ori, caisele, piersicii, prunele de 8 ori, strugurii de 3 ori, legumele de 2 ori, vinurile de 1,4 ori.
Pentru prima dată în istoria economiei naționale, Republica Moldova a fost clasată printre primele 10 țări exportatoare de mere – volumul total exportat fiind de 222,6 mii tone, 96% fiind exportate pe piața Federației Ruse.
În prima jumătate a anului 2018, a fost înregistrată o creștere de 7 ori, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a exportului de cireșe și de 6 ori a exportului de căpșune.
Forul oamenilor de afaceri. Au fost stabilite relații de colaborare între mediul de afaceri din Republica Moldova, inclusiv prin intermediul Consiliului Economic pe lîngă Președintele Republicii Moldova, cu „Деловая Россия”, una dintre cele mai influente și reprezentative organizații a oamenilor de afaceri din Federația Rusă. În toamna 2018 este planificată desfășurarea unui for economic de amploare la Chișinău în cadrul căruia urmează să fie prezentate proiecte mixte, programe investiționale cu impact substanțial pentru economia națională.
Emigranții. Au fost soluționate un șir de probleme cu caracter juridic și instituțional cu care se confruntau cetățenii noștri ce muncesc și locuiesc temporar sau permanent pe teritoriul Federației Ruse. Zeci de mii de persoane au beneficiat de amnistia migrațională, iar în continuare se lucrează la identificarea unor soluții pentru alte probleme și categorii de emigranți.
1.7. Reintegrarea țării
În perioada de referință au fost organizate trei întrevederi cu liderul regiunii transnistrene, ultima avînd loc pe 25 aprilie 2018. La prima întîlnire, din 4 ianuarie 2017, a fost aprobată lista cu problemele acumulate de-a lungul timpului, cunoscută astăzi ca „8 puncte”.
A fost creat un mecanism coordonator, la nivelul conducerii Republicii Moldova, în problema reglementării transnistrene. A fost lansată inițiativa Președintelui privind crearea Platformei obștești pentru reconcilierea și buna înțelegere între locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.
În proces de realizare a listei de „8 puncte” sînt implicate toate instituțiile responsabile din țară. Pentru implementarea a șase puncte din cele opt sînt semnate protocoale corespunzătoare, ce vizează inclusiv:
- deschiderea Podului „Gura Bîcului-Bîcioc”;
- deblocarea activității celor opt școli moldovenești din regiunea transnistreană;
- deblocarea accesului oamenilor la terenurile agricole din raionul Dubăsari;
- soluționarea problemelor privitoare la diplomele universitare;
- soluționarea problemelor în domeniul telecomunicațiilor;
- soluționarea problemelor apărute la înmatricularea autovehiculelor.
A fost pregătit proiectul Declarației cu privire la parteneriatul cu Republica Moldova și intensificarea în continuare a eforturilor comune ale mediatorilor și observatorilor în vederea reglementării atotcuprinzătoare a problemei transnistrene.
Este în proces de elaborare foaia de parcurs a reglementării transnistrene, planul de acțiuni pentru perioada 2018-2020, concepția pașilor paraleli în avansarea procesului de consolidare a statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova.
1.8. Consolidarea statalității și asigurarea neutralității
A fost semnat Decretul privind declararea anului 2018 „Anul lui Ștefan cel Mare și Sfînt, Domnitor al Moldovei”. În prima jumătate a lui 2018, s-au desfășurat zeci de activități socio-culturale întru comemorarea marelui domnitor, printre care:
- lansarea concursurilor de creație;
- inițierea activității de reconstrucție și restaurare a monumentelor lui Ștefan cel Mare și Sfînt în localitățile din țară;
- organizarea competițiilor sportive regionale;
- expoziția de documente din patrimoniul muzeal al țării;
- organizarea întrunirilor cu istorici din Republica Moldova și tineri din regiunea Cernăuți (Ucraina);
- organizarea de pelerinaje și excursii pentru tineri la mănăstirile lui Ștefan cel Mare și Sfînt din Republica Moldova și din România etc.
La inițiativa șefului statului, se elaborează un nou conținut pentru manualele de istorie („Istoria Moldoveiˮ) pentru clasele a V-a și a VI-a din toate instituțiile de învățămînt din țară.
Sub egida Președintelui, s-au desfășurat lucrările de turnare a documentarului televizat, în trei episoade, „Istoria Moldovei”. Acest film cuprinde istoria Moldovei de la cele mai vechi relatări despre specificul civilizațiilor care au locuit în diferite perioade pe teritoriul Moldovei de astăzi, evoluția Țării Moldovei din Evul Mediu și pînă în prezent. Proiecția cinematografică, după prezentarea recentă, a fost vizualizată de peste un milion de cetățeni cumulativ.
1.9. Dialogul cu cetățenii Republicii Moldova. Întrevederi cu diaspora. Vizite în raioanele țării
În perioada de referință, Aparatul Președintelui Republicii Moldova a recepționat 5275 de petiții din partea cetățenilor. Sute de persoane au fost primite în audiență de către Președinte și de către consilierii acestuia.
Totodată, șeful statului a vizitat 230 de localități din întreaga țară. În cadrul acestor vizite au fost organizate întrevederi cu peste 18000 de persoane, agenți economici, funcționari.
Are loc în continuare documentarea/cartografierea social-economică a regiunilor/raioanelor/localităților Republicii Moldova.
Au fost organizate 12 întrevederi cu diaspora, la care au participat aproximativ 3000 de persoane.
1.10. Proiecte și programe sociale
Președintele s-a implicat în permanență în proiecte sociale și motivaționale în vederea susținerii cetățenilor noștri.
Pe durata mandatului, 118.030 de persoane au beneficiat de sprijinul social al Campaniei „Iubesc Moldova” și al Fundației de Binefacere „Din Suflet” a Primei Doamne. Asistența respectivă este acordată atît pentru efectuarea celor mai complicate intervenții medicale, cît și pentru procurarea locuințelor deteriorate în cazuri excepționale.
Peste 10.000 de ghiozdane și rechizite au fost oferite, pînă acum, elevii din țară. În anul școlar 2018-2019 se planifică oferirea de ghiozdane cu rechizite tuturor elevilor ce vor merge în clasa I-a (circa 25.000-30.000 ghiozdane).
În perioada menționată s-a acordat asistență tehnică la mai mult de 200 de grădinițe din întreaga țară, iar la momentul actual sînt prelucrate cererile altor 500 de instituții preșcolare.
În ceea ce ține de crearea complexelor sportive pe întreg teritoriul Republicii Moldova, actualmente se efectuează lucrări pentru darea în exploatare a complexelor la care au fost inițiate lucrările. Sînt analizate cererile de la zeci de localități.
Statistici generale și specifice
Decrete prezidențiale:
776 decrete au fost semnate, dintre care:
- 218 decrete privind promulgarea legilor, 50 de legi dintre care 5 legi au fost reexaminate cu acceptarea parțială a obiecțiilor, iar 30 de legi au fost reexaminate cu menținerea deciziei anterioare, 15 legi se află în proces de examinare;
au fost remise Parlamentului: - 17 decrete privind revocarea din funcția de ministru; - 29 decrete privind eliberarea din funcție a unor judecători;
altele.
Documente:
10724 de documente în total au fost înregistrate de cancelaria prezidențială;
14315 documente au fost întocmite și/sau transmise de către Aparatul Președintelui Republicii Moldova (de 2 ori mai multe decît în perioada similară a anilor precedenți.
Opinii la Curtea Constituțională:
49 opinii au fost perfectate și prezentate Curții Constituționale (cum ar fi conflictul instituțional cu privire la numirea miniștrilor etc.), 2 avize la proiectele Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție.
Distincții de stat:
1272 de propuneri nominale de conferire a distincțiilor de stat au fost înregistrate și examinate;
509 persoane au fost decorate. Pentru prima dată în istoria Moldovei, a fost exclus factorul politic din procesul de examinare și acordare a distincțiilor. Toate distincțiile au fost oferite pe bază meritocratică (profesional, social). Pe durata mandatului au fost decorați preponderent lucrători din domeniul sănătății, învățămîntului, sportului, oameni de cultură și artă, lucrători din complexul agroindustrial etc.
